Comuna Faraoani este situată în partea estica a României, în zona centrală a Moldovei, pe dealurile din partea dreapta a culoarului Siretului, la aproximativ 14 km departare, spre sud-vest de municipiul Bacău.
Comuna Faraoani este situată în partea estică a României, în zona centrală a Moldovei, pe dealurile din partea dreaptă a culoarului Siretului, în judeţul Bacau, la aproximativ 14 km depărtare, spre sud-vest de municipiul Bacău. Este situată la 26`54' longitudine estică şi 46`26' latitudine nordică.
     In componenţa comunei Faraoani, cu o suprafaţă totală de 3892 ha, intră astăzi satele: Faraoani (centrul administrativ al comunei) şi Valea Mare în partea nordică a satului Faraoani, de-a lungul pârâului Valea Mare).
     Fiecare dintre ele are în componenţă mai multe sectoare de sat. Astfel, în satul Faraoani acestea sunt: Cacova Mare, Cacova Mică şi Moghioruşi, iar in satul Valea Mare: Valea Dragă, Valea de Jos, Valea de Sus şi Costiţa. In vecinatatea comunei Faraoani se află comuna Cleja în partea de sud, satul Valea Seacă în partea nordică şi satul Galbeni spre est (ambele aparţinând comunei Nicolae Bălcescu), iar peste Siret se găsesc comunele Tamaşi şi Gioseni, precum şi o întinsă zonă de dealuri şi păduri spre vest, dincolo de care se  întind comunele Helegiu şi Livezi. Intre aceste limite comuna are o suprafata de 39 km2.
     Faţă de principalele căi de comunicaţie, comuna Faraoani este străbătută  pe o distanţă de 5km de drumul european E85; de DJ 119 (care face legătura dintre DN 11 şi DN 11A), precum şi de drumul comunal 167 care face legătura cu DN2. La aproximativ 2 km departare spre est se află calea ferată cu gara: "Halta Siret".
     Condiţiile naturale din perimetrul comunei Faraoani sunt cele caracteristice Culoarului Siretului, cu particularităţi determinate de aşezarea geografică a celor două sate componente într-o zonă de dealuri piemontane având în imediata vecinătate înalţimi subcarpatice (submontane) - Culmea Pietricica - spre vest, precum şi câmpii joase (subsidente) şi lunci spre est (Siretul).

 

Relieful:
     Urmărind limitele, (hotarele), comunei Faraoani observăm că acestea sunt puţin sinuase (sunt aproape drepte) ocupând în interiorul lor o suprafaţă aproape dreptunghiulară. Hotarul de vest depaseste Culmea Pietricica, iar la est, raul Siret(la locul numit Prundis) intra pe o distanta de 1  km in colinele Tutovei si Podisul Moldovenesc.
     In ceea ce priveste relieful, comuna Faraoani ocupa o parte din versantii orientali ai Subcarpatilor Moldovei, reprezentati prin Culmea Pietricica, iar in partea de est cuprinde traseele si lunca Siretului,specifice Culoarului Siretului. Cele mai mari inaltimi ale reliefului se intalnesc in partea de vest a comunei, unde depasesc in coltul sud-vestic prin varful Carunta inaltimea de 600metri iar in partea de nord-vest varful Rotunda(550m). Spre est inaltimea reliefului coboara la 400-450m pana-n terasele Siretului, ajungand la 139m inaltime in lunca.
     Satul este strabatut de vai adanci create de paraiele Faraoani si Valea Mare fiind separate de Dealul Grecului, Lerant si Costita. Din cele 3892 hectare care compun suprafata comunei,2912 ha(75%) sunt dealuri si podisuri si 973ha(25%) sunt campii si lunci.

Apele   
      Pe teritoriul comunei Faraoani se intalnesc ''cateva ape fara insemnatate economica deosebita",dar care contribuie la largirea pitorescului acestei localitati.Astfel, paraul Faraoani  (cunoscut sub numele Cacova)strabate de la vest spre est teritoriul localitatii si se varsa in Siret .Paraul Clejuta strabate teritoriul comunei de la vest spre sud trecand apoi pe teritoriul comunei Cleja, unde se varsa in Siret .La nord paraiele Valea de Sus si Valea Draga, dupa ce se intalnesc in interiorul satuluiValea Mare,sub numele de ''Potok'', se indreapta spre est si se  varsa in Siret. Deci apele care izvorasc sau curg pe teritoriul comunei sunt anfluienti ai raului Siret. Desi aceasta din urma strabate teritoriul comunei pe o suprafata mica, a avut si are o insemnatate mare pentru comuna Faraoani. Apele lui au fost folosite in trecut, astazi intr-o masura mai mica, la irigatii.De asemenea, sunt folosite pentru pescuit si pentru agrement.
 Vegetatia
          Zona de vegetatie in care se incadreaza comuna Faraoani este aceea a padurilor de foioase, mai precis a padurilor colinare de fag (si carpen pe alocuri), comune zone central-europene.Din aceste paduri nu lipsesc nici stejarul (pe arii mai largi),nici teiul, frasinul,paltinul,ulmul etc.(pe arii mai restranse).Astfel, peisajele sunt minunate, comuna Faraoani ''avand campii intinse si roditoare, dealuri si plantatii de pomi fructiferi si vite de vie''etc.
 Fauna si flora        
       Flora si fauna sunt bogate, explicabil in conditiile in care se dezvolta, cum am vazut intr-un areal generos.Se intalnesc aici animale salbatice ( vulpea, lupul, bursucul,iepurele, porcul mistret,cerbul, veverita, '' precum si numeroase pasari'')care au contribuit la aparitia si perpetuarea unor  nume de locuri ca :Groapa Lupului, Groapa Roca etc care completeaza frumusetea si peisajul natural.
       La rasarit se afla dealul Berta, teren arabil pe care se afla culturi de cereale si vita de vie. La  sud-vest dealul Biches,platoul Lasloaia, dealul Dumache, dealul Humarisului, cultivate in special cu vita de vie. La nord-vest dealurile Grecului si Rapa Tare,constituie un important bazin pomicol.La nord-est culmile domoale aledealurilor Zaltol, Subzaltol,sesul Ziradac,ca si Campul Mare,Cosere, Cotul Nicului, La Canton si Caramidarie, ofera toate conditiile pentru cultivarea cerealelor, plantelor tehnice si legumelor.
      Regiunea pitoreasca in care se afla comuna Faraoani a fost mentionata de numerosi calatori straini care au trecut pe aici, fiecare dintre ei folosind cuvinte frumoase la adresa peisajului din zona. Mentionam aici doar descrierea facuta la mijlocul secoluluiXVII-lea de arhiepiscopul Marco Bandini:'' Satul este asezat intr-un loc placut, are vii in vecinatatea lui, la apus, are din belsug vin bun, grane , turme, salbaticiuni si pasari;un parau suav inveleste satul cu surasul sau lin ; spre miazanoapte se vede o campie, la rasarit, in apropiere,raul Siret, la miazazi, o vale foarte intinsa.Iar peste timp, Ion Simionescu afirma :'' Rar vale din Romania mai primitoare mai blanda, mai apropiata de sufletul omenesc ca Valea Siretului''.
        O atare situatie a determinat o legatura indisolubila intre oamenii de aici si pamantul pe care il locuiesc.''Caci pentru taranul nostru pamantul nu e un obiect de exploatare, ci o fiinta vie, fata de care nutreste un sentiment straniu de adoratiesi de teama. El se simte zamislit si nascut din acest pamant ca o planta fermecata care nu se poate starpi in vecii vecilor. De aceea pamantul e insusi rostul lui de-a fi. Pamantul nostru are un glas pe care taranul il aude si-l intelege. E sfantul pamant inspirator,care prin soarele si apele si muntii si sesurile lui ne-a daruit toate calitatile si defectele cu care ne prezentam azi in lume''spunea inainte vreme Liviu Rebreanu.