La sfârsitul secolului al XVII-lea locuitorii catolici din Faraoani parasesc vatra veche a asezarii (datorita vitregiilor acelor vremuri) si se stabilesc pe teritoriul actual, pe vatra actuala a satelor Faraoani si Valea Mare.
       În aceste conditii, biserica de lemn, din cimitir, închinata Sfântului Martin, va ramâne în afara asezarii, cimitirul continuând a fi folosit deopotriva de locuitorii catolici din Faraoani si Valea Mare.
       Între timp au loc demersuri vizând construirea unei alte biserici. Aceasta biserica va fi construita pe colina despartitoare dintre Faraoani si Valea Mare, numita "Costita", urmarindu-se folosirea acesteia deopotriva de locuitorii din cele doua asezari. Constructia bisericii a început, conform cartilor de administratie ale parohiei, la 18 octombrie 1820. Biserica a fost facuta din bârne pe temelie de piatra.
        Eforturile privind ridicarea acestui edificiu de cult s-au întins pe mai multi ani. Biserica cladita în 1820 a suferit în timp o serie de reparatii pâna prin 1858-1860, când a fost darâmata si împartita între locuitorii din Faraoani si Valea Mare.
       Dintr-o relatare din 8 martie 1833 a vizitatorului apostolic din Moldova, pr. Petru Rafael Arduini, aflam ca "pr. Zamoyski statea (...) un an la Valea Mare, unde a construit o noua biserica". Putem considera aceasta stire ca fiind prima atestare a unei biserici în Valea Mare. Tinând seama de faptul ca în aceeasi perioada exista înca biserica comuna de pe Costita, credem ca aceste biserici au fost folosite deopotriva. în sprijinul existentei în 1832 a unei biserici în Valea Mare aducem si descrierea vizitatorului apostolic, pr. Giuseppe Tomassi, din anul 1858 care, printre altele spunea: " ... Valle Mare. Sat. Biserica parohiala închinata Duhului Sfânt, construita din lemn în anul 1832 (...) nu are nici o filiala, numai o capela (Cappellina ) închinata Sfântului episcop Martin, înaltata în cimitir, care biserica este comuna si satului vecin Faraoani...".
       În ceea ce priveste biserica din Valea Mare, din 1832, construita din bârne pe o temelie de piatra aceasta va fi darâmata în vara anului 1920, iar la 15 septembrie 1922, monseniorul Cisar, episcop romano-catolic de Iasi, pune piatra de temelie pentru noua biserica ce urma sa se zideasca din piatra si caramida.
       Lucrarile vor fi finalizate în anul 1926, aceasta biserica ce exista si astazi, fiind construita în stil toscan, cu turnul - clopotnita separat de biserica. în timp a suferit de pe urma cutremurelor de pamânt, mai ales a celor din 10 noiembrie 1940 si din 4 martie 1977, întotdeauna însa fiind refacuta prin grija si cu contributia credinciosilor si a preotilor, biserica purtând hramul Sfântului Mihail.
       Parohia Valea Mare a fost redeschisa în anul 1953 prin dezmembrare de la Parohia Faraoani. Primul paroh de Valea Mare a fost pr. Ioan Minut în perioada 1952-1975 (decedat la 7 ianuarie 1996 si înmormântat la Cleja). Al doilea paroh a fost pr. Ciril Blaj, în perioada 1975-1983. Al treilea paroh a fost pr. Lucian Luca în perioada 1983-1999 (decedat la 6 decembrie 2000 si înmormântat la Valea Mare). De la 1 mai 1999 până la 1 septembrie 2005 a activat pr. Viorel Ababei. în prezent Paroh în Valea Mare este pr. Biur Cazimir.
       Au mai activat ca vicari parohiali: pr. Petru Patrascu (1953-1955), pr. Pavel Chelaru (1984-1986), pr. Cazimir Biur (1986-1987), pr. Giurgi Ghiurca (1989-1991), pr. Anton Jicmon (1991-1993), pr. Cristinel Antoci (1995-1997), pr. Cristinel Vacaru (1997-1999), pr. Petru Bogdan Rachiteanu (1999-2001), pr. Gabriel Bucur (2001-2004), pr. Costel Tăranu (2004-2006), pr. Sescu Petru Florin (2006 - 2009) si de la 1 august 2009 pr. Gabriel Trişcă.
       Preoti nascuti în Valea Mare: + Ep. Ioan Maria Duma, + Pr. Ioan Gherghina, Mons. Grigore Duma, Pr. Eugen Diac, Pr. Gheorghe Farcas, Pr. Bernardin Fartade, Ep. Anton Cosa, Pr. Ioan Ciuraru, Pr. Alois Isvanca, Pr. Anton Jitaru, Pr. Eduard Cosa, Pr. Eugen Ciuraru, Pr. Anton Bulai, Pr. Cristian Bulai, Pr. Bernadin Duma, Pr. Francisc Cosa, Pr. Ionel Ciceu, Pr. Vincentiu Isvanca, Pr. Daniel Celestin Roca, Pr. Ernest Roca, + Pr. Valentin Maria Fartade Gabor, Pr. Iulian Jitaru, Pr. Alois Ciuraru.